Hai cu noi la munte!: M-tii Bargaului si Depresiunea Colibita (11-12 ian 2014)

[Autor: Alin]

[Foto: Luci S]

Ziua 1

Plecarea: sambata, 11 ianuarie 2014, ora 7, din Cluj Napoca

Am pornit din Cluj: Anca, Lucian, Radu, Cristi si subsemnatul, iar din Prundu Bargaului ni s-a alaturat Adi, organizatorul turei.

Propunerea lui Adi pentru sambata a fost vf. Heniu Mare (1611 m), cel mai inalt varf din Muntii Bargaului. Am pornit pe traseu nemarcat din centrul comunei Prundul Bargaului pe un drum forestier noroios, iar apoi, urcand, am inaintat prin padure, ajungand in vecinatatea vf. Muncel (1542 m).

Am continuat o portiune pe curba de nivel, iar de pe la 1350 m am inceput o urcare sustinuta printre conifere si multe trunchiuri de copaci doborati, pana ne-a aparut in fata Releul Heniu.

Releul Heniu, 1611 m

De ceva vreme eram in ceata, astfel ca ajunsi sus, nu ne-am putut bucura de priveliste, de o panorama a Muntilor Rodnei (spre nord) sau a Muntilor Calimani (spre sud), cei doi colosi ai Carpatilor Orientali.

Infrigurati, am fost bine primiti la Releu cu ceai fierbinte si cabanos. Am vazut pentru prima data (cel putin eu) cum arata o statie de amplificare pentru semnalul TV si radio. Tot la Releu, erau si trei adolescenti (un baiat si doua fete), fara niciun echipament montan, care ne-au intrebat, in sinceritatea lor, daca am urcat cu telecabina. Observand insa echipamentul nostru, au intrebat apoi cat timp am facut, dar, surpriza, timpul nostru era mai mare decat al lor! Explicatia? Veneau dinspre Lesu, pe drum forestier care urca pana pe Heniu, mai scurt si care nu necesita niciun echipament. Situatia comica, data de orgoliul nostru de montaniarzi “ranit”, a fost motiv de amuzament in restul turei.

Intoarcerea a debutat pe sub cablurile telecabinei, pe o coborare destul de abrupta. Am continuat apoi pe albia raului Secu (afluent al raului Bargau) pana la baza telecabinei.

Nu a fost monoton pentru ca apa care curgea fie la suprafata, fie sub roci, ne provoca sa o ocolim pentru a ramane uscati la picioare.

Era deja noapte cand am ajuns la masina. Am pornit spre Colibita unde ne-am cazat la coada lacului. Facand analiza zilei, eram curiosi de toponimia varfului Heniu, dar nu am aflat decat ca in trecut tinutul era in posesia unui oarecare Ion, zis Henul. De aici ne-a ramas si replica: “De ce Heniu? Pentru ca Ion.”

Ziua 2

Pentru duminica ne-am planificat sa ajungem pe vf. Bistricior (1990 m) si vf. Stracior (1963 m) din Calimani. Traseul era bine stabilit, la ora 8 era pornirea. Din pacate, cand ne-am trezit am vazut ca vremea era nefavorabila: ploaia torentiala alterna cu vantul puternic.

Lacul Colibita

Mai tarziu, vremea s-a domolit, a nins putin. Ne-am hotarat sa facem o tura mai scurta in zona, astfel ca am urcat pe culmea Fagetelul Mare, de unde am avut posibilitatea sa vedem Lacul Colibita si Muntii Calimani.